Ma simt captiva in privirea ta domoala

Ma simt captiva in privirea ta domoala....
O prizoniera a iubirii divine...
Oh! Cate lacrimi as da in schimbul iubirii!
Sa te sarut macar odata… Te caut…
Oare bat la poarta inimii degeaba?
De ce nu-mi deschizi? Incep sa inteleg tristetea
Din ochii tai plapanzi... Te temi, insa, de mine!
Oare de ce?
De mangaierile dulci? De imbratisari calde?
Ori “a iubi” e un blestem?
De ce iubirea e neagra? Poate pentru ca-i oarba?
Te caut in gandurile mele... Sarutul tau inghetat
Mi-a sfaramat inima calda si plina de dor!
Sufletul mi-e secat dupa apa buzelor tale…
Mi-e atat de dor! Zambesc, dar fara tine…
Simt cum trece vantul prin genele mele ude de plans.
Macar lasa-mi speranta! Nu o lua cu tine!

va salut iubitii mei,

cei care macar va deranjati a vizualiza acest blog...fiti binecuvantati
fiti bineveniti in acest blog si ms de deranjul dvs sper deasemeni sa zaboviti cat mai mult timp aci cu mine ms